uBlog.ro

textul care e urmeaza e o selectiune dintr-un mail mai lung, venit FWD, ca unul dintre acele mailuri interesante/amuzante/care-ti cer implicarea pe care si le trimit unii altora oamenii care locuiesc in birouri ca sa para ca fac si altceva decit sa munceasca:

“Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor - oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR, intreprinzatori privati care au calitatile necesare sa
scoata tara din criza. Este singura solutie viabila pentru Romania de acum -
tara asta se poate pune pe picioare numai daca s-ar uni toti oamenii
capabili pe care ii avem in toate domeniile - creiere vanate de toate
companiile multinationale, corporati educati, care gestioneaza bugete de
miliarde, conduc sute de mii de angajati, sunt cosmopoliti, stiu sa
negocieze / sa munceasca / sa comunice intr-un mediu international, intr-o
piata globala - nu au doar viziune limitata de speculant din Pipera Tunari.
E nevoie de oalternativa in Romania. E nevoie de o Miscare in valorile
careia sa ma regasesc si eu, sa se regaseasca si Andreea Miinescu, prietena
mea care la 26 de ani are firma ei,facuta fara ajutorul nimanui, munceste 13
ore pe zi si seara mai merge si la cursuri de German Business.in care sa se
regaseasca si Ileana Badiu, Managing Partner la una dintre cele mai mari
agentii de publicitate, care munceste 14 ore pe zi chiar si in luna a opta
de sarcina… si Tereza Valcan, expert in PR, care a studiat in State, face
MBA la Londra, s-a intors sa munceasca in Romania si ar putea sa ne
reprezinte in mod sigur mai bine decat EBA… si Radu Manolescu, care la 28
de ani si-a facut firma lui de Head-Hunting, fara ajutorul nimanui si a
adus-o in topul firmelor de profil… si doamna Camelia Sucu, ajunsa in TOP
Capital fara sa fure un leu, prin munca sa de ani de zile… si doamna
Mihaela Nicola, guru-ul publicitatii din Romania. si Maria Lucia Hohan,
designerul ale carei creatii se vand in toata lumea si care a ajuns unde a
ajuns prin propria sa munca…. si Pepe Berciu, care a studiat la Londra si
are businessul sau de succes… si fratii de la Fratelli, care cu
creativitate, pasiune si munca s-au impus in viata de noapte a capitalei…
si Violeta Balan, care a terminat Magna Cum Laudae o facultate de drept din
America, munceste pentru una dintre cele mai mari firme de avocatura din
lume si s-ar intoarce maine acasa dar nu are la ce… si Horia Mocanu,
primul roman admis la Harvard, care scrie istorie intr-o tara vecina… si
Edy Uzunov, proprietarul agentiei Regatta, cultivat, meloman, impecabil…
si Floriana Jucan, jurnalista erudita ce s-a incapatanat sa educe cititorul
de presa din Romania si a reusit sa impuna pe piata o revista fara femei
dezbracate si barfe dezgustatoare… si Fady Zaidan, cel mai conectat si
charismatic manager pe care ilcunosc… si Loredana Salcianu, avocata care a
avut curajul acum patru ani sa plece dintr-o multinationala si sa isi
deschida propria ei firma de avocatura… si Angela Teodora Burz,
intreprinzatoarea eleganta care si-a facut bagajul si a plecat sa faca
business in Shangai, dar duce dorul prietenilor din Romania… si Diana
Dondoe, care i-a sfidat pe toti cei ce au respins-o in Romania, ajungand
prin munca, perseverenta si consecventa unul dintre cele mai celebre top
modele ale lumii, facand milioane cu o detasare eleganta si impresionand
lumea intreaga prin eruditia sa - dar duce dorul tarii ei… si Bogdan
Voica, la 30 de ani manager al uneia dintre cele mai cunoscute si
exclusiviste agentii imobiliare din Europa… si Eveline Pauna, care la 20
de ani, face o facultate, lucreaza 10 ore pe zi, scrie la Q Magazine si in
putinul timp liber merge la Opera… si Raluca Safta, care la 23 de ani a
avut curajul sa isi deschida propria ei firma de relocari si a ajutat sute
de expatriati, directori de companii multinationale sa se relocheze in
Romania… si Damian Draghici, cu IQ de geniu si cu premiul Grammy care a
ales sa se intoarca in Romania la radacinile sale…
Asta e Romania mea! Nu Vanghelie, EBA sau Becali!! Nu va este rusine
ca sunteti condusi de un om politic care nici macar nu poate sa pronunte
Google? Nu va este rusine sa va dati la o parte cand in masinile cu girofar
trece un agramat, un hot sau o papusa blonda cu tupeu si cu un singur
talent, platit mult prea scump? Imi este rusine ca am stat cu
mainile in san si s-a ajuns ca astazi sa fiu reprezentata de o domnisoara
din Bamboo si de un cioban. Asa ca voi lua atitudine. Si va rog si pe voi,
toti cei ce credeti ca nu va reprezinta cei din scena politica de acum, sa
luati atitudine. Sa gasim si sa sustinem oameni de care sa fim mandri ca ne
reprezinta. Sa identificam valorile si sa le convingem sa se implice. Daca
avem echipa, tot restul vine de la sine. Stiu ca ei exista, trebuie doar
treziti. Trebuie sa facem ceva. Nu e suficient sa ne plangem, sau sa bagam
capul in nisip. Trebuie actionat. Eu nu mai astept o minune, ma apuc de
treaba. Voi lupta.”

e un text care merita analizat.

We are looking for trendy looking singers for an international electronica act. We need a girl and a guy. If you are 18-25 years old, are interested in an international MAJOR deal and can imagine to SING in an elctronica act, you maybe the right one for us. If possible the guy should be able to sing falsetto like the old pronce, etc…..!
Music will be MGMT or TingTings like. It´s not a precondition but if you have own songs in this direction…., we can talk about anything. If you play synths or keyboards it woulbe pretty cool.

ONLY NATIVE SPEAKERS or very good english, please!

If you think you are professional enough, that we need your potential and you have the courage and time to start an international career, please send us an email with one or two fotos, a little cv, and some music production samples you worked on. ASAP!!!!

We are a Berlin and NYC based team of producers that REALLY look out for you!!!

Don´t wait, do it!!!!

VISIONSHIP_print, originally uploaded by enigel.

pentru cine are chef sa ma vada vorbind despre lorgean theatre si alte idei de 32 de metri patrati.
desigur ca la vorbitor mai sint si alti oameni
ii gasiti aici http://hydrasociety.blogspot.com/

un videoclip potrivit pentru prima zapada din iarna asta.
a fost filmat in trei-patru ore, in herastrau, 2003, cu buget zero. “seminte” ar fi trebuit sa devina single, tom wilson ii facuse un remix, gilu desenase coperta, dar n-a mai fost sa fie. din cite imi aduc aminte, asta a fost melodia pe care am performat-o de cele mai multe ori la emisiunile tv. cei de la atomic nu au vrut sa difuzeze videoclipul spunind ca e prea prost facut. desigur toate nesincronizarile, pierderile de culoare, efectele de anii 80 sint voite.

vineri dimineata am fost in casa lui stelian tanase.
am facut un interviu pentru esquire, legat de ultima sa carte, maestro. (mai multe, in alt post)
cum am ajuns acasa, am picat in pat. in noaptea precedenta, dupa deschiderea la lorgean theatre (mai multe, in alt post) statusem la ota pina la 5 dimineata. cam de fiecare data, inainte de concerte, ajungeam sa pierd noaptea pe undeva, in fum si alcool (mai multe, in alt post). pe vremea aia lucram, asa cu nu reuseam sa ma odihnesc suficient.
asa s-a intimplat si acum.
doar ca, de data asta, am dormit ca un prunc.
am facut cd-ul pentru concert, regretind ca nu avem timp sa pregatim in vreun fel reunirea. ultima oara cind ne-am intilnit cu totii a fost acum doi ani si ceva, cind am filmat videoclipul la tanase. iar ultima “cintare” a fost acum patru ani, in club a si a fost jalnic.
cu grupul sanitar am tot performat in locuri “speciale”:
pe gazonul unui teren de fotbal stadion, la -10C, in fata unor copii orfani
la un concert electoral in popesti-leordeni
la nunta lui capatos
in calarasi, intr-un restaurant janghinos in care am fost prea timorati sa mai facem ceva
in parcare la carrefour
de data asta, dupa o repetitie sumara care a durat cam jumatate de ora si in timpul careia am consumat toti trei o sticla de apa plata si doua bomboane de ciocolata (mai multe, intr-un alt post), ne-am indreptat catre petrecerea de craciun a firmelor re:ply, dc communication si headvertising.
petrecere care se cam terminase.
diana ne sunase sa ne spuna ca mai mult de jumatate din oameni plecasera acasa, dar cei care ramasesera sint cu chef.
noua insa nu ne venea deloc cheful sa ne manifestam in spatiul ala, mult prea mare. trecuse prea mult timp ca sa ne mai amuzam de locuri inedite.
ina insista sa plecam, sa plecam.
onica era indecis.
eu eram relativ ok. ma uitasem pe youtube la citeva piese din concerte si am realizat ca imi aduc aminte versurile cu relativa usurinta. versurile si si miscarile.
a aparut cioran, eram deja pe trepte, imbracati - “daca tot am venit pina aici, hai sa cintam.”
si am cintat.
citeva persoane stiau mai bine versurile ca noi.