uBlog.ro

pe parbrizul unei masini din fata angstului de pe brezoianu se afla o hirtie pe care scria “atentie, pisica la motor!”

In spatele orasului pe care il vezi in ziare si la televizor, in spatele orasului prin care te plimbi in fiecare zi traieste Bucurestiul subiectiv. Acesta este Bucurestiul fiecaruia dintre noi, orasul suferintelor si iubirilor noastre, al starilor de bine si al regretelor, al implinirilor, ratarilor si provocarilor noastre individuale, orasul in care, cu care si alaturi de care am invatat sa traim intim si profund.

Bucurestiul este asa cum este astazi, dar este trait si locuit din perspectiva unei neintrerupte proiectii subiective catre Bucurestiul care ar putea fi.

Timp de o luna, iti propunem sa te conectezi la Bucurestiul care poate fi! Grolsch te provoaca sa schimbi orasul prin creativitate. Mai mult decat atat, sustinatorul experimentalistilor te invita sa i te alaturi si sa contribui la experientele inedite pe care le-a pregatit in spatiul public:

Am mutat cinema-ul la metrou!
Intre 23 iunie si 23 iulie, Grolsch te invita sa-ti faci drum la Piata Victoriei. Pe peronul metroului spre Romana te asteapta o selectie delicioasa de scurt-metraje alese.

Pentru pietoni: harpa, contrabas si saxofon!
In intersectiile aglomerate de la Piata Unirii si Piata Universitatii, lasa muzica sa te atinga mai mult decat claxoanele si injuraturile. Intre 23 iunie si 17 iulie, dimineata, pranz si seara, savureaza acorduri vechi si noi, provocate de Grolsch.

Pentru bilete la teatrul mobil coada e online!
Intre 28 iunie si 22 iulie, de marti pana sambata, Grolsch te invita la teatru… in autobuz. In parteneriat cu lorgean theatre, ti-am pregatit 11 piese si 40 de reprezentatii, de savurat in miscare.

Traieste Bucurestiul altora in expozitia experimentalistilor!
Cautam locul cel mai potrivit pe care sa-l transformam timp de doua zile in cartierul general al experimentalistilor, intr-un weekend cu soare. Te anuntam in curand cand si unde poti vedea cele mai apreciate lucrari de pe www.bucharestbyhand.ro, intr-un vernisaj de strada cu imagini, muzica si jocuri, marca Grolsch.

Hai in strada alaturi de noi, sa vedem ce se intampla daca timp de o luna alegem sa traim in Bucurestiul proiectiilor noastre si nu in Bucurestiul neputintelor lor. Doar impreuna putem schimba orasul prin creativitate.

Mai multe detalii pe www.experimentalist.ro, incepand cu 23 iunie.

Dupa ce vei fi spectator al teatrului mobil, nicio plimbare cu autobuzul nu va mai fi la fel. Grolsch te provoaca sa schimbi orasul prin creativitate: lasa-te inspirat de cele 44 de reprezentatii pe care ti le-am pregatit impreuna cu specialistii teatrului in spatii neconventionale.
La provocarea Grolsch, lorgean theatre se extinde timp de o luna… in strada. Intre 23 iunie si 22 iulie, esti invitat sa descoperi atmosfera intima si piesele alese pe spranceana de Jean-Lorin Sterian intr-un autobuz ce porneste din statia Hanul lui Manuc, de marti pana sambata, la 18.00 si 19.00.

Grolsch este proud sponsor of the experimentalists since 1615. De 400 de ani, Grolsch sustine artistii inovatori, vizionarii, promotorii unei noi mentalitati. Cunoscuta drept „Berea oficiala a artelor contemporane” in Europa si peste ocean, Grolsch promoveaza arta si maiestria in toate formele ei. In Romania, Grolsch isi propune sa inspire si sa provoace comunitatile creative, oferind experimente si experiente dedicate celor care schimba orasul prin creativitate. Berea olandeza saluta inovatorii si temerarii, dorindu-si totodata sa trezeasca si sa hraneasca spiritul de explorator al fiecaruia.

asta inseamna ca joi, la orele 18.00 si 19.00, cine vrea sa vina la teatru in autobuz, se poate inscrie pe adresa lorgeantheatre@gmail.com. sint doar 5 locuri libere din partea lorgean theatre, dupa joi incolo, inscrierile se vor face numai pe experimentalist.ro

Dintr-o revista pentru femei am aflat ca, prin strainatate, o noua meserie a aparut in nomenclator. Cind nu ai timp, dar ai bani, un asistent personal care sa faca shopping in locul tau e de mare ajutor. Pentru ca stie unde sa mearga, stie sa se tocmeasca şi stie cind sint promotii inainte sa fie anuntate. Desi isi trage un procent de 15-20% din ceea ce cumpara pentru tine, de fapt te scoti, pentru ca, in general, obtine discount pe orice isi pune ochii. Cum traversez o perioada mai buna, m-am gindit ca am ajuns intr-un moment al vietii in care sint suficient de cool ca sa angajez pe cineva care sa aiba grija de look-ul si de continutul stomacului meu. Acest personal shopper va merge in fiecare duminica la Matache si va analiza necrutator oferta de castraveti de la tarabe. Va face fata, in locul meu, femeilor cu gura mare de la raionul de brinza, care pur si simplu te forteaza sa cumperi. Pentru ca are gusturi fine, va face diferenta intre o gulie româneasca si una de Italia. De asemenea, va colinda supermarketurile ca sa compare preturile la parizer si imi va livra cele 200 grame de care organismul meu are nevoie saptaminal. Personal shopper-ul meu va selecta atent oferta de pufuleti de la magazinasele de la Sala Palatului. Va sti si in somn data cind second-handul Maria, de pe Maria Rosetti ofera articole la 1 leu.Cind vom merge cu nasul la mare, el va negocia nemilos pretul calatoriei, astfel încât sa putem merge amindoi la pret de un bilet. Ajunsi pe nisip, va obtine cea mai buna bucatica de plaja, dupa ce va negocia cu soarele ca pe porţiunea noastra sa bata cu o intensitate moderata.

ma uit pe facebook la pozele prietenilor mei si observ ca incep sa arate ca prietenii parintilor mei din vechile albume.

citesc din cartea lui adam burakowski despre ceausescu (Dictatura lui Nicolae Ceauşescu – Geniul Carpaţilor) ca pe un thriller. are toate ingredientele necesare, ba chiar si un love-story (nicu + elena = republica socialista romania)
dupa cum spune si cristian ghinea aici, e nevoie de privirea obiectiva a unui strain pentru o analiza lucida a istoriei noastre.
desigur, niciunul dintre cei care spun “era mai bine inainte” n-o sa citeasca acest volum.
pentru ca e atit de usor sa te plingi de prezent, ignorind ca mai tot din ceea ce se intimpla acum isi are radacinile in istoria recenta, minunata epoca de aur.
*
am avut trei zile de scris un treatment de zece pagini (adica povestit pur simplu tot ce se petrece intr-un film de lung-metraj). am lasat balta povestirea la care scrisesem pina atunci si am dat zor pina aseara, cind am aflat ca dead-line-ul s-a prelungit cu doua saptamini.
si parca nu mai am chef sa continui. cel putin nu astazi.

ca si anul trecut, street delivery ofera aceeasi atmosfera relaxata si boema, ireala pentru un oras atit de stresat ca bucurestiul. la numai citiva metri de magheru, timp de un weekend, se intimpla unul dintre cele mai misto evenimente ale anului.
aseara am stat la standul povestirilor fara filtru, am vindut citeva, am primit un ayran, o inghetata, un pachet de cafea. am stat de vorba cu o gramada de oameni pe care nu-i mai vazusem de multa vreme.
diseara la 6 e jam session-ul organizat de tataia, prilej de a ma juca din nou public cu basul. tataia sarbatoreste numarul trei, in care am publicta povestirea mumio, care va fi prezenta in antologia la care lucrez si care sper sa iasa in toamna.

ceva de citit aici, pe site-ul veioza arte.

a aparut o aplicatie care transforma contul de facebook intr-un fel de muzeu personal. post-urile de pe blog ar fi, in acest caz, newsletter-e.
ce-am mai facut, ce-am mai dres, cu cine am mai iesit, ce-am mai citit etc
cind scriu despre lucruri care se intimpla la lorgean theatre, am senzatia ca scriu advertoriale.
si totusi…
aseara am inchis “stagiunea” cu un oftat de usurare. pina in toamna voi locui din nou intr-o casa normala. am scos pina si neonul luminos.
laurentiu banescu s-a intors in sipotul fintinilor cu monoloagele vecinului, reprezentatie filmata de o echipa tvr pentru un documentar despre teatrul independent. a fost mult mai multa lumina ca de obicei, piesa a inceput cu intirziere, un prelungitor care s-a decis greu daca sa ramina sau nu in functiune pe perete. in schimb spectatorilor li s-a oferit un making of live al decorului si prilejul de a asista la interviul pe care laurentiu l-a dat lui dominic dembinski.

azi-noapte am dormit cu tricoul pe care l-am purtat la majorat.
exact acum 18 ani.

5 piese intr-o luna, 3 in 6 zile, mai bine de 80 de spectatori care mi-au intrat in casa.
dintre care mai bine de 50 la in oglinda.
a fost pentru prima oara cind am prezentat o piesa proprie, starshitting (pe culmile disperarii) ceea ce a marit responsabilitatea pe care mi-o asum de obicei ca organizator.
pe scurt, am fost destul de stresat in ultimele doua saptamini.
pentru prima oara am prezentat si o piesa de teatru facuta audio, cerul in timpul noptii.
si tot pentru prima oara, am beneficiat de sprijinul unei institutii, british council, marcind o relativa semioficializare a unei institutii “spectrale”.
pe 7 iunie, laurentiu banescu se reintoarce cu monoloagele vecinului, si la sfirsitul lunii, lorgean theatre se va muta pentru vara intr-un spatiu fabulos.

multumiri in oglinda:

alis vasile, paul dunca, rolando matsangos, andrei ionita, alexandra pirici, boyan slavov, susan hodgetts, cristina epure, alin zabrauteanu, ina taranu-hofnar, gruia dragomir, cosmin nasui

am casa plina de obiectele aduse pe tema englez/engleza/anglia/whatever.
sper sa se transforme intr-o expozitie.