Variatiuni pentru bagheta si timpan
Cu insertii de trompeta
Cunosc multa lume, dar n-am cunoscut niciodata un dirijor. N-am dat niciodata mina cu cineva care-si cistiga existenta cu ajutorul unei baghete. De altfel, dorinta de a intilni un dirijor are in spate o curiozitate care ma roade de ceva vreme. E legata de nuielusa cu care-I ameninta pe cei din fata lui. M-am intrebat tot timpul ce nevoie are un om despre care toata lumea stie ca ca este conducatorul orchestrei de un betigas ridicol care sa-I sporeasca autoritatea. Stau linga Cismigiu, o zona binecuvintata a orasului. Geamurile garsonierei dau spre Conservator, mai précis spre cladirea in care exerseaza clasele de trompeta. Am spus exerseaza si nu cinta, pentru ca, tot anul, mai putin in iunie/iulie cind probabil dau examene, prin ferestrele lor se revarsa tot felul de sunete care sint departe de a fi armonice. Asta ma face sa-mi doresc foarte tare sa-mi cumpar o trompeta si, in momentele in care isi odihnesc plaminii, sa emit catre ei frustrari sonore. I|n general, ii recunosti pe trompetisti, trombonisti, flautisti dupa forma cutiei in care-si cara instrumentul. Cum potI insa sa recunosti un dirijor? Cum isi transporta bagheta? In buzunarul de la piept? |n sosete, cum isi tin scotienii sticlutele de whisky? Exista baghete ieftine, de serie, chinezesti si altele din fibra de sticla carora le face reclama dirijorul filarmonicii din Weimar? Exista baghete telescopice? Bunicile le croseteaza huse de bagheta nepoteilor care vor sa dea la Conservator? Cum ar suna Rahmaninov dirijat cu o bagheta rosie, facuta dintr-un material buretos? Dirijorii chinezi folosesc betisoare? Si, ca m-am enervat, aproape fara nicio legatura, ce rahat de viata are tipul de la timpane care trebuie sa le plezneasca o singura data, dupa o ora si douazeci si doua de minute, timp in care totI ceilaltI din orchestra au asudat deja, dupa care se aseaza la loc si se mai ridica la aplauze?
August 3rd, 2010 at 1:24 pm
nedumerirea legata de tipul de la timpane o am si eu. mai nedrept este ca in cele o suta douazeci de minute nu se poate duce afara sa fumeze o tigara, sa joace o tabla cu alti timpanisti, ci trebuie sa stea acolo sa mimeze concentrarea. si imi imaginez cum ii creste tensiunea in asteptarea momentului lui… oare in minutele alea isi doreste sa fi lucrat pe o platforma petroliera?
August 6th, 2010 at 7:20 pm
e un scurt-metraj dragutz despre ce face un baterist in timp ce cinta bolero. acelasi ritm on and on…