constanta-bucuresti 10h
soferul semana cu personajul caruia ii face zile fripte pantera roz. fusesem cu tata cu o zi inainte in locul unde erau parcate masinile de transport, aflat undeva la marginea constantei (dar n-as putea sa zic acum unde). tata intrebase cine pleaca a doua zi la bucuresti si asa ajunsesem la individul asta, mic indesat si mustacios, care ne promisese ca la ora 12 o sa fim la destinatie.
ma mutam cu totul in bucuresti si eram bucuros ca paraseam constanta. in acelasi timp, ai mei se mutau din apartamentul in care locuisem cu totii din 1988 intr-o zona la fel de marginasa a constantei ca si berceniul meu, unde imi cumparasem un apartament cu doua camere. nu aveam cum sa stiu atunci, dar vinderea locuintei din blocul BI4, scara c din cartierul trandafirul (dupa cofetaria celebra din oras aflata la parter) a fost inceputul sfirsitului pentru multe lucruri.
turcul isi parcase tirul in fata scarii cu o seara inainte si atunci il incarcasem ajutat de gilu si parca si de niste vecini. pe vremea aia (1996) nu existau firme de transport de mobila care sa functioneze intre orase.
am plecat dimineata la 7. cu avint.
vreo trei ore mai tirziu, piticot, care nu stia decit citeva cuvinte in limba romana, a oprit intr-o zona de en-gross-uri, chipurile sa manince. la ora 1 eram tot acolo.
si-a mutat masina pina la rampa unei cosmelii si niste tirlani au inceput sa-mi scoata lucrurile afara, inlocuindu-le cu saci de cartofi. au umplut partea din spate, apoi au inghesuit la loc mobila si cutiile. am plecat pe la 2, am ajuns in bucuresti pe la 5-6 unde ne asteptau vera si vreo doi prieteni care deja se plictisisera asteptindu-ne.
cind am descarcat, am descoperit ca una dintre cutii, din cele doua cu casete audio, disparuse. asa s-a injumatatit colectia mea de muzica, pe vremea cind nu exista mp3-ul.
