uBlog.ro

acum doua zile am intrat intr-un birou western union si, dupa ce am trimis 90 de euro, am inchis relatia cu berlinul. era suma pe care o datoram celor doua fete din tara bascilor care statusera la mine timp de o saptamina.
micute, cu voci puternice si guralive.
am crezut ca sint lesbiene pentru ca au impartit aceeasi camera si, la un moment dat, m-au intrebat daca stiu vreun club pe profil. dupa doua zile s-au certat, una dintre ele a disparut si nu a mai aparut pina in ultima zi. intr-o seara am stat citeva ore cu cealalata, maria, si am impartasit amintiri din perioada dictaturilor.
prinsese citiva ani din perioada franchista, intr-o varianta soft.
in dimineata in care trebuiau sa plece au dus inapoi bicicletele pe care le inchiriasera, dar proprietarul magazinului tocmai avusese un accident si magazinul era inchis.
am gasit pe masa un bilet si rugamintea de a duce bicicletele in alta zi.

mi-aduc aminte ca era o zi de luni cind am purces pe o strada foarte lunga cu cele doua biciclete tinute de ghidon. drumul a fost un cosmar. la un moment dat am legat una si am plecat cu celalalta, apoi m-am intors si am pedalat pe cea de-a doua. erau biciclete foarte joase, complet inconfortabile. mi-a luat aproape o ora. ploua in dimineata aia.

turcul avea o mina bandajata, ii intrase un burghiu electric in palma.
s-a bucurat cind a vazut bicicletele si mi-a dat garantia de 90 de euro purtind o conversatie stilcita in turco-romana-engleza-germana.
din august tot nu reusesc sa ma adun sa le trimit “bascutelor” nelesbiene garantia inapoi.
cind imi mai scria maria, imi apareau toate mailurile schimbate din vara si pina acum, deschizindu-se o lume care imi e foarte indepartata si pe care deocamdata nu vreau sa o mai accesez.

Trimite linkul pe messenger

Aboneaza-te la newsletter