writings about my posh life - 3 -
o. children e numele unui piese nick cave & the bad seeds (in seara asta cave a avut un reading din ultima sa carte the death of bunny monroe. biletul costa mai mult de 100 de lire asa ca am spus pas, preferind o zi lunga si bogata (ceai, cafea, bageils de doua feluri, cheese cake, o carte de stanilavski, palavrageala) in brick lane.
o. children e si numele unei trupe indie-goth (new grave se spune acum) care a concertat vineri in clubul koko, aflat intr-un fost teatru din apropierea camdenului si care e unul dintre cele mai frumoase locuri in care am dansat vreodata. la mai putin de de zece minute dupa ce intrasem si admiram superbul interior (desi probabil kitchos pe timp de zi) ecranul care ascundea scena s-a ridicat si o.children si-au inceput concertul.
nu m-am miscat din fata lor. vocalul, un tip negru carismatic are una dintre cele mai adinci voci pe care le-am auzit vreodata, grefata perfect vine pe o chitara a la the cure in anii 80.
inca n-au scos album, au doar acest video
si nu ma pot abtine sa nu alatur capodopera descoperita pe blogul lui djerzinski. brit pop is not dead ne transmite marina voica masacrind spectaculos un hit pulp.
oare a avut jarvis cocker un cosmar in care a visat ca e o femeie de 70 de ani care cinta intr-o discoteca din herastrau linga un individ cu parul rar pe nume mihai constantinescu?
October 25th, 2009 at 8:12 pm
tare trupa asta, cu negru’
m’am cam saturat de gothisme da astia au un qqchose.