uBlog.ro

pe o insula uitata de lume, singurul alb devine profesorul copiilor ramasi fara scoala din cauza razboiului. intrucit nu se pricepe la multe lucruri, le citeste in fiecare zi din dickens, marile sperante. la un moment dat le vorbeste despre londra:
” Cind am auzit cuvintele metropola si londra, mintile noastre nu au mai putut gindi. Nici chiar incercarile domnului Watts de a gasi o legatura locala n-au avut succes. ne-a dus pe plaja. Acolo a sapat un canal in nisip prin care sa urce fluxul. Asta era Tamisa. A gasit niste pietre cenusii si le-a ingramadit intr-un loc. Pe acestea le-a numit cladiri”.

am luat cu mine flaubert - educatia sentimentala, javier marias - cind eram muritor si cartea din care am scos citatul, mr. pip, lloyd jones. in ritmul in care citesc aici o sa le termin intr-o saptamina. probabil ca ma voi realimenta intr-un anticariat sau intr-una dintre librariile teatrelor. in seara asta am cumparat, pentru prima oara dupa un spectacol, brosura cu textul piesei: the author, de tim crouch.
din berlin am venit destul de dezvrajit, de oameni si de orice manifestare artistica, luna petrecuta in bucuresti a stat sub semnul auto-suspendarii, asa ca am ajuns in londra purtind o apatie pe care nu am putut-o scutura. nu intru prea usor intr-o stare activ/creativa daca nu sint inconjurat de oameni cu care sa am ceva in comun.
si daca starea asta nu se iveste, nu-mi prea gasesc rostul, oriunde as fi.
n-am nicio dispozitie sa vad locuri, desi in weekend am tot facut trasee turistice, ca sa scap cumva de ele. duminica am ajuns in fata la buckingam palace, unde toata lumea facea poze, inclusiv niste cocalari grasi si uriti, purtind uniforma romaneasca, blugi albastri, geaca neagra de piele si mi s-a parut, exact cum spune lloyd jones, o ingramadire de pietre cenusii.
unul dintre remediile anti-spleen a ramas dintotdeauna teatrul.
a functionat si in seara asta, la royal court.
am nevoie de energia pe care sa mi-a dea actul live, desi mi-e tot mai greu sa ignor conventia scenei. din acest motiv ma atrage teatrul din alte spatii, toilette theatre, al spatiilor intime, al locurilor unde oamenii traiesc si lucreaza.

un homeless citea cu spatele sprijinit de o cladire. avea picioarele bagate intr-un sac de dormit. n-am reusit sa vad titlul cartii.
dar am vazut un matiz cu volanul pe dreapta.

Trimite linkul pe messenger

Aboneaza-te la newsletter