uBlog.ro

irene s-a maritat.
mi-a trimis un sms duios in noaptea de revelion in care imi spunea cit de mult am insemnat pentru ea si ca se va marita pe 25 aprilie. mi-aduc aminte ca sms-ul m-a trezit din euforia colorata a noptii, m-am sprijinit de o soba si am ramas asa, citindu-l si recitindu-l. cind m-am dezlipit de linga teracota fierbinte, petrecerea isi pierduse vivacitatea si orice farmec.
irene, care si-a facut prima adresa de mail pentru a coresponda cu mine.
irene, care s-a suparat ingrozitor pentru ca am publicat scrisorile noastre in lorgean si apoi m-a iertat pentru ca inca ma iubea.
irene mi-a trimis acum trei zile un e-mail cu fotografiile de la nunta.
din 25 aprilie, Berlin.
irene, de al carui tata m-am atasat instantaneu in scurta mea sedere in elvetia, desi nu ma imprietenesc usor cu barbatii. citeva luni mai tirziu, si-a tras un glonte in gura cu pusca pe care, prin lege, barbatii elvetieni o tin in casa dupa terminarea armatei. in inbox-ul de hotmail mai am un e-mail de el. i-am dedicat postumele, de parca ar mai fi insemnat ceva.
irene, care e nascuta in aceeasi zi cu mama.
irene, care s-a maritat in 2009 cu un tip din rusia. erau deja impreuna de multi ani. nunta a avut loc la zionkirsche, pe kastanien allee. au cintat doua trupe rock pentru cei 150 de invitati.
irene, pentru care am citit casa buddenbrook despre care, in noaptea cind ne-am cunoscut la sziget, mintisem ca as fi citit-o.
irene, cu care am incheiat relatia la telefon, mai mult in joaca si ea a luat-o in serios pentru ca avea 20 de ani. i-am spus ca am nevoie de cineva linga mine permanent, nu la sute de kilometri distanta, citi sint intre bucuresti si berna. imi suna nefiresc acum, cind eu sint cel care si-a dorit distanta fata de ce aveam in bucuresti.
irene pe care am intilnit-o doar de 4 ori si cu care am schimbat zeci si zeci de mailuri in opt ani.
in ultimul mi-a trimis pozele de la nunta. am recunoscut locul.
in ziua in care mi l-a trimis, ma plimbasem, din intimplare, pe kastanien allee si intrasem in biserica evanghelica zionskirch, unde se desfasura un concert de muzica baroc.
in ziua in care l-am citit am fumat doua tigari una dupa alta (fumez f rar), dupa care m-am dus intr-un mall ca sa stau intre oameni.
irene, care poarta acum un nume rusesc, vine des in berlin impreuna cu sotul ei.
irene pe care totusi n-am iubit-o.
la sfirsitul primei noastre intilniri, in vara lui 2001, cind eram doar un baiat si o fata care se cunoscusera de citeva ore, iar ea trebuia sa se intoarca la berna in dimineata aia, am gasit o bucatica de hirtie si am notat adresa mea de mail de atunci, lorgean@hotmail.com.
maybe someday, am spus.
ne vom intilni cindva in vara asta, ea la bratul sotului, eu cu toba de tinichea sub brat.

Trimite linkul pe messenger

Aboneaza-te la newsletter