annie leibovitz is leaving
miine se incheie expozitia anniei leibovitz.
orasul e plin de afise care anunta ca in ultimele doua zile va fi deschisa pina la miezul noptii. in consecinta, de cite ori am trecut pe la CO in ultimele zile am dat peste o coada care se intinde pe o buna parte din oranienburger strasse, zona care devine pe inserat si “loc de facut trotuarul”. acolo am vazut primele curve din berlin.
intrucit am intrare libera (a fost pentru prima oara cind am folosit legitimatia de la 24fun) ieri m-am asezat rabdator la coada. mi-am infipt castile in urechi cu noile albume Notwist, Yeah Yeah Yeahs si Blue October. in timp ce stateam pe trotuarul care la caderea serii avea sa fie strabatut de tocuri inalte carind busturi evidentiate, m-am gindit ca e foarte probabil sa mi se intipareasca mai puternic in minte figurile celor din jurul meu decit ce urma sa vad inauntru.
in fata erau trei fete mici, patratoase si tunse scurt. doua se sarutau si se mingaiau cu tandrete. cealalta semana cu o fata cu care am avut acum vreo trei ani un one night stand intr-o noapte foarte alcoolica, ba chiar era mai urita. in spate erau doi, un tip si o tipa care nu erau impreuna, dar erau imbracati la fel. adica in negru. au turuit in continuu acoperindu-l si pe vocalul de la Blue October care e un tip furios judecind dupa patosul din single-ul Say It. ea avea o tasca de piele in care mi-am imaginat ca ascunde lucruri dubioase. el parea universitar sarac. desigur, toate prezumtiile mele rautacioase se datorau vremii schimbatoare care m-a facut sa scot geaca si sa o pun la loc de doua ori. cind am ajuns aproape de trepte a inceput sa ploua si, daca am fi vazut de sus coada ca pe un tulpina, atunci ar fi inflorit pentru ca mai toata lumea a scos umbrelele.
mai putin eu si cele trei patratele. una s-a adapostit sub o fereastra, alta si-a scos gluga pe care iubita a aranjat-o grijuliu, cealalta a ramas asa.
ca si mine, ca nu aveam cu ce sa ma acopar.
si nu suport umbrelele.
- - - - - - -
expozitia a fost ok.
