De la mina pin’ la gura
Cind intru intr-o toaleta publica, chiar daca sint singur, ma duc la pisoarul din colt. Daca exista o usa protectoare, o folosesc. Uneori, cind se mai afla cineva linga mine, trag fermoarul si ma car. Am nevoie de confortul oferit de toaletele hotelurilor de patru stele (o recomand cu caldura pe cea de la Novotel). Nu degeaba li se spune rest-room. Ma simt in largul meu in fata pisoarelor incadrate de pereti despartitori. Mi se pare ciudat sa stau sa discut cu cineva la masa si sa ne reintilnim intr-un spatiu acoperit de gresie zimbind strimb in timp ce ne-o scuturam. |n plus, mai exista riscul sa descopar ca persoana respectiva trece pe linga chiuveta ca un sofer care fuge de la locul accidentului. Un studiu arata ca mai mult de 50% dintre cei care folosesc toaleta nu se spala pe miini. |ntr-un episod din Seinfeld, Jerry il suprinde pe tatal iubitei sale in usa WC-ului. Individul il bate amical pe umeri, il anunta ca le va gati o cina delicioasa si paraseste incaperea. |n momentul servirii mesei, Seinfeld priveste terifiat farfuria si refuza sa manince fara a fi in stare sa-si motiveze verbal refuzul. Desi nu se pot considera o cina, alunele si chips-urile de pe tejghelele barurilor atrag miini si guri. Miini care au dat mina cu prieteni vechi. Cind zgrebtanati lacom cu degetelele prin farfurioara cu floricele ginditi-va ca, desi nu va doriti, faceti cunostinta cu ei. Astept cu nerabdare inventarea unui neon special care sa scoata in evidenta petele de urina de pe miini. Cu toate ca sint departe de a fi un maniac al igeniei, prefer sa string o mina uda, decit una stropita.
(preview 24fun)
