all sparks will burn out
la 21.30, editors au intrat pe scena de parca se grabeau sa prinda metroul. le-a luat 10 de secunde cu riful de chitara de la “bones” ca sa transforme publicul intr-o piftie de adoratori.
din care faceam si eu parte, mai ales ca piesele de baza, all sparks si racing rats, au fost una dupa alta. i-am uitat pe IAMX, pe palahniuk, din a carui carte proasta, monstrii invizibili, am citit pina a inceput concertul.
cocotat pe niste pietre. cu un currywurst in mina.
ma tot intrebam daca trupele astea, dupa momentul in care au succes si intra in star system isi mai pastreaza placerea de a cinta. dupa ce semnezi un contract care te obliga sa scoti 3 albume/carti in cinci ani, mai exista oare bucuria actului care te-a minat in arena cind erai un pusti si voiai sa te afirmi?
lucru valabil si pentru scriitori. nebunii in brooklyn pare scrisa de paul auster intr-o perioada in care a descoperit ca inca mai poate sa futa. o carte lipsita de orice scinteiere, cu personaje plictisitoare si previzibile. e clar ca avea un manuscris de predat in 2000 si, fiind profesionist, l-a terminat la timp. la fel si monstri invizibili - un palahniuk repetitiv si fara vina.
in schimb, editors, dupa doua albume - au inca ce sa spuna. si in studio si pe scena. nu stiu ce naiba luase, dar tom smith a orchestrat show-ul cu o energie dementa. la sfirsitul concertului aveam fata congestionata de parca alergasem 90 de minute. si simteam parca aceeasi fericire produsa de efortul fizic, cind corpul elibereaza endorfine.
August 18th, 2008 at 4:27 pm
Un Dubonet se va deosebi tot timpul de o posirca.
o zi minunata iti doresc
August 18th, 2008 at 5:51 pm
mie nu mi s-a parut rea deloc monstri invizibili, dar posibil sa fiu prea subiectiva. cat despre “vana” lui palahniuk, mi se pare ca pariul e foarte mare la cartea asta, pentru ca isi asuma exact reactii ca a ta, cu riscul sa piarda cititori, pt niste surprize mari si un mesaj la fel… in plus, cartea a fost scrisa in 99, si initial refuzata de edituri, deci omul chiar s-a batut pt ea. in plus 2, si auster si palahniuk sunt varsatori:), deci niste idealisti incurabili pt care probabil a fost greu de acceptat ca lumea nu s-a schimbat odata cu prima lor carte. drept pt care imi place sa vad in presupusa lor “oboseala” mai degraba sinceritatea idealismului initial… cu care empatizez la fel de bine ca si cu ura fata de deadline-uri:)
August 20th, 2008 at 10:00 am
mi-a placut sufocare. in bintuiti am gasit niste povestiri extraordinare. dar monstrii invizibili, pur si simplu, nu-mi trezeste nimic. iar de auster sint foarte dezamagit pentru ca e unul dintre scriitorii mei preferati.
September 1st, 2008 at 10:35 pm
adica se compara 2 albume cu cate carti a scris auster pana acum? e cam nedrept. sa-i vad pe editors dupa 20 de ani de munca foarte buna ce mai au nou de spus. iar brooklyn follies nu e chiar de lepadat, ii lipseste din forta auster-ului ceva mai tanar, da, dar mi se pare o judecata cam aspra asta pe care i-o faci tu. pe mine nu m-a dezamagit - sunt abia la jumate, poate d-aia?
September 1st, 2008 at 10:35 pm
adica se compara 2 albume cu cate carti a scris auster pana acum? e cam nedrept. sa-i vad pe editors dupa 20 de ani de munca foarte buna ce mai au nou de spus. iar brooklyn follies nu e chiar de lepadat, ii lipseste din forta auster-ului ceva mai tanar, da, dar mi se pare o judecata cam aspra asta pe care i-o faci tu. pe mine nu m-a dezamagit - sunt abia la jumate, poate d-aia?