uBlog.ro

aparitia lui wong kar wai, insotit de dop-ul cristopher doyle a nascut valuri de aplauze. dupa ce a tinut un discurs in chineza, wong a propus un minut de reculegere pentru victimele cutremurului din china. un minut care a durat mult mai mult. prezentatorul de pe scena tot incerca sa reia dialogul, tusea, se foia, dar chinezului nici ca i-a pasat.
la sfirsitul filmului m-am intors catre amicele mele, antra si kinga. aveau aceeasi mutra dezamagita. eu pierdusem firul actiunii de multa vreme si m-am gindit la ale mele. ashes of time redux e un film mult prea ambitios si care nu spune nimic. de recomandat oamenilor de imagine.
antra mi-a imprumutat laptopul si ieri am petrecut o fericita zi scriind primul draft al scriptului celei de-a treia parti din “trilogia babiruselor”. e un film care nu mai poate fi facut cu buget de 300 de euro si care necesita multa postproductie, petrecindu-se in romania anului 2050.
la ultima intilnire cu tom abrams, ne-a marturisit ca are aceeasi senzatie pe care o descriam in postul precedent, de “lost in translation”. daca nu ai o agenda incarcata si nu urmaresti niste scopuri clare, cannes-ul devine un loc frustrant.
si plictisitor.
too much glam will kill me.
asa ca azi am petrecut o dupa-amiaza minunata in grasse, orasul parfumurilor, aflat la jumatate de ora de mers cu autobuzul. un prinz intr-un loc frecventat de localnici, intr-o piateta plina de personaje pitoresti. un pictor beat si vorbaret care facea reproduceri dupa poze din ziare. o femeie cu trasaturi arabe care lucra la reconditionarea unei arcade si care, in joaca, a inceput sa-l calareasca pe un alt tip care lucra acolo. proprietarul tavernei, bine-dispus si plin de glumite.
oameni lipsiti de acea seriozitate batrinicioasa a romanilor trecuti de o anumita virsta.
kinga a spus, in timp ce-si savura portia, ca “in locul asta, ai impresia ca lumea este in ordine”

Trimite linkul pe messenger

Aboneaza-te la newsletter