dacia pamuk
sint mindru ca am reusit sa termin o carte de pamuk. va fi si singura. am inceput cu “ma numesc rosu”. dupa 40 de pagini mi-am zis ca traiesc o viata prea agitata ca sa intru in atmosfera romanului. mi-am promis sa o pun deoparte pina in momentul cind sint departe de bucuresti si nu am alte lecturi cu mine. de “viata cea noua” m-am tinut cu dintii. am trecut de o suta de pagini si nu mi-a oferit nimic decit o plictiseala teribila, asa ca am lasat-o pe vecie. “fortareata alba” e cea mai scurta si cea mai citibila. e scrisa in cel mai clasic stil clasic: cu introducere in care se vorbeste de gasirea unui manuscris, naratiune simpla, istorica si intrucit abordeaza banala tema a dublului, lasa un dubiu cu privire la identitatea naratorului. poe a scris ceva maiastru pe subiectul asta. ma bucur ca am refuzat sa vorbesc la lansarea de duminica, as fi fost silit sa mint.
in timp ce citeam la “fortareata alba”, am inceput sa rasfoiesc “palatul lunii” de paul auster, unul dintre scriitorii descoperiti in ultimul an si caruia nu-i ratez niciun volum. doua ore mai tirziu, eram tot cu cartea in mina. nu vreau sa afirm ca pamuk e un scriitor slab (sau supraestimat), dar cartile lui nu sint pentru mine.
am refuzat sa ma duc si la o emisiune pe euforia tv sau cum naiba se numeste postul. nu vad de ce mi-as pierde o seara ca sa umplu un segment dintr-o emisiune. de doua ori pe an poate fi distractiv, atit.
November 28th, 2007 at 2:50 pm
Si eu citesc acum ma numesc rosu si am aceeasi senzatie, credeam ca eu sunt de vina, dar imi dau seama ca nu. ma bucur ca n-am dat banii pe ea, e doar imprumutata. cred ca nobelul i s-a dat pentru atitudine, iar scrisul a fost ceva auxiliar…
November 28th, 2007 at 3:22 pm
prieteni, numele meu e rosu e printre cele mai bune carti pe care le-am citit anul asta (alta ar fi tihna lui bartis) dar fireste ca e prea voluminoasa si asta o face usor chinuitoare. pe de alta parte, naratiunea lenesa descrie bine atmosfera orientala asa incat era neaparat necesara, iar ideatic cartea sta mai sus decat numele trandafirului.
am citit insa si celelalte carti ale lui orfan papuk si ei bine… sunt cam imposibile. viata cea noua e un sirop dens ca un serbet, iar cetatea alba e doar revizitarea unui subiect de care literatura e sastisita. Insa lovitura de gratie mi-a dat-o the black book (inca netradusa la noi) care este o peltea la toptan despre mai nimic.
November 28th, 2007 at 3:29 pm
eh, si eu tot ii dau tarcoale lui pamuk, dar am un feeling care ma face sa ma tin departe. desi vreau sa citesc asta de oscar, aaa, scuzati, nobel in cele din urma. thumbs up ca ai refuzat sa te duci la euforia
November 28th, 2007 at 5:00 pm
in “ma numesc rosu” am simtit si eu un potential de incintare dar, cind exista scriitori ale caror carti ti se lipesc de palme, de ce sa-ti pierzi timpul cu altii?
November 28th, 2007 at 6:09 pm
am fost socat cand am vazut ca una din cartile lui pamuk a fost a treia sau a patra in topul vanzarilor la Gaudeamus anul acesta. eu nu am reusit sa citesc mai mult de 10 pagini din “ma numesc rosu”. gandidu-ma la succesul acestui turc in romania am ajuns sa (ma) gandesc ca e ce ceva in neregula cu mine de nu reusesc sa-l diger.
November 28th, 2007 at 6:53 pm
deci se pare că totuşi coincidenţe nu există- am puţin timp să citesc cărţi, deci trebuie să fiu foarte atentă cum le aleg, şi din întâmplare mi-a picat sub nas acum tocmai “mă numesc roşu”, în ziua când dau peste blogul tău. aşa că sper să vorbiţi serios şi cu gravitate despre pamuk, că pe mine tocmai m-aţi convins să îl las baltă.
November 28th, 2007 at 7:19 pm
eu scriu pe blog din pdv al unui cititor si e normal sa fiu subiectiv. nu cred ca exista muzica buna si carti extraordinare. fiecare isi catalogheaza preferintele in functie de ceea ce i se potriveste. de exemplu, despre auster imi vine sa scriu cu mare drag, dar ieri vorbeam cu cineva de la revista noua literatura si mi-a spus ca nu a captivat-o niciodata, asa cum am scris eu despre pamuk.
November 28th, 2007 at 10:17 pm
eu tocmai am scris ca e fenomenala. ceva mai sus. sunt si argumente: unde ati mai pomenit ca o culoare (recte aia rosie) sa aiba ceva de spus intr-un roman? apoi scriitura originala: fiecare capitol e scris la persoana intai insa de fiecare personaj imparte ca si cum cartea ar fi o suma de depozitii, de marturii. Si nu in ultimul rand meditatii asupra faliei dintre Orient si Occident prin intermediul diferentelor de perceptie a artei, adica in cazul asta miniatura si arta coranica versus reprezentarea tridimensioanala si realista a artei francilor.
voila. trei argumente pentru lectura unei super carti.
November 29th, 2007 at 1:58 am
ciudat, eu am dat banii pe ea pentru ca stiu ca un prieten s-a chinuit sa o citesasca, dar i-a placut. O am de trei luni in biblioteca. Nu am deschis-o inca. Desi nu am terminat ce citeam, am deschis “A year in the MERDE” care are un umor englezesc foarte englezesc si care ma face sa il mai las pe papuk sa mai stea un pic, ca poate o sa imi para mai bun, ca vinul vechi.
November 29th, 2007 at 8:57 am
Mi-a placut foarte mult “Trilogia New Yorkului” de Paul Auster.
November 29th, 2007 at 7:47 pm
paul auster a si regizat patru filme, ultimul in 2007: http://www.imdb.com/title/tt0479074/
November 30th, 2007 at 12:55 pm
hai ca nu ma pot abtzine daca vine vb de auster. m-am amorezat de el mai demult, citit in germana, apoi m-a cucerit in leviathan si cand am dat de tombuktu am plans la sfarshit ca o fraiera. dupa care am dat-o mai departe sa mai planga si altii
un pamuk am si eu acasa, dar pentru ca concubinul s-a lasat dupa catveva pagini, m-am descurajat si eu. desi nu e un criteriu: el s-a lasat si de corectiile lui frantzen, pe care eu le-am devorat.
December 1st, 2007 at 11:02 am
Eu am citit trilogia New York-ului, eram in armata, si mi-a placut. Cred ca eventual ar fi trebuit sa reiau lectura, ca nu mai tin mine prea multe. Pamuk nu am citit deloc, nici nu prea ma atrage.
December 1st, 2007 at 11:16 am
eu am cartea de prin mai si la fel, am citit 50 de pagini, am zis ca o aman ptr vara, in vara am mai incercat dar nu mi-a iesit, am facut-o cadou. e scrisa molatic.
December 1st, 2007 at 1:55 pm
molatic, ha ha, bun cuvint.
January 10th, 2008 at 2:17 am
culmea, la mine pamuk a mers ca uns dupa o criza de citit/necitit. am devorat primele 80 de pagini din ma numesc rosu in masina (specific, in eventualitatea ca reprezentanti ai politiei rutiere ar citi acest blog, ca nu eram la volan). dupa aia a mers mai greu, dar am dat-o gata fara probleme. mi s-a parut geniala povestea cu miniaturistii si viziunea alternativa/orientala asupra artei si iubirii. dupa multa vreme am citit ceva care mi-a dat o noua perspectiva. cred ca miniaturistii astia au fost un fel de street artists ai vremurilor lor. nu stiu daca m-as inhama la alt pamuk. cu auster macar mergi la sigur
April 6th, 2008 at 7:41 pm
Very well! Are you dudes agree with me? When I read it I was like: oh man!Sounds great! This is just what I was searching for! All is true, and checked, I’m sure.
April 9th, 2008 at 1:14 pm
My best friend told me about this site. I thrust him, so I opened my Internet-browser and went surfing! After reading these news I was totally impressed by this article, even if it’s not true it’s written in a way that makes you believe it.
April 11th, 2008 at 5:37 pm
Nu sunt intelectual, scuzati. Pamuk nu a inventat o bomba, dar readuce in atentia noastra aspecte si nuante nebagate in seama. Presupun ca spatiul cultural de astazi nu mai este cruciat. Sau este, vezi caricaturile care-l vizeaza pe Profet.
Deci, scuzati, nu pot sa fiu de acord cu cineva care citeste chiar si 10 pagini dintr-o carte. Scriitorul e un generos depresiv care ofera. Poti refuza, dar, scuzati, nu eticheta smechereste ceea ce se scrie cu maxim efort.
Un timp nu mi-a placut Cartarescu. Pentru ca ma luam dupa barfe. Acum il stimez. De ce sa-l injur cum fac altii de parca ar fi ditamai teroristul? Mi-ar placea sa stiu ce ce crede Cartarescu despre Pamuk. Alo, Coane Cartarescule, ma auzi?!
Ps. Am citit Viata cea noua si Fortareata alba.
April 24th, 2008 at 10:37 pm
am tot dat cu ochii de afisul ala de prin Romana, Victoriei, Unirea…de peste tot defapt…despre Pamuk….cine e Dom’le Pamuk asta?….am dat un search si uite ca am gasit…o sa citesc si eu cat de curad o carte de-a lui….mai ales k vine si in Bucuresti…sa-l primim pe om cum se cuvine…pupic…
May 22nd, 2008 at 7:46 pm
Am trecut de primele 50 de pagini (Ma numes Rosu) si continui cu drag. Imi place
July 30th, 2008 at 10:57 pm
betapace…
betapace drug…
August 14th, 2008 at 1:51 pm
A incercat cineva “zapada” de Pamuk? Mie mi-a placut mult. Azi mi-am luat si eu “Ma numesc Rosu” si deabia astept sa o citesc. E foarte greu sa placa tuturor o carte care a luat premiul Nobel pt ca nu e accesibila tuturor-literatura nu consta numai in actiune si suspans.