gasca de la blog
m-am intors de la o dezbatere din club a pe tema scriitori si bloggeri. in stinga mea erau ioan t. morar si tudor octavian pe care pot sa-i ascult ore in sir fara sa simt nevoia de a spune ceva, in special pe tudor. mi-aduc aminte ca, acum multi ani, aveau o emisiune impreuna, ceva de film parca si aberau cu gratie intr-un mod foarte placut. s-au sesizat la un moment dat si unul dintre a intrebat “de ce facem noi asta, pe un post national?” si celalalt a raspuns: pentru ca se poate.
adorabil.
cred ca am facut foarte multe lucruri in viata, nu toate bune, doar pentru ca se putea.
timp de jumatate de ora nu am scos nicio vorba, gindindu-ma ca ma duc acasa, deschid laptopul si scriu tocmai asta, ca am plecat fara sa vorbesc, dar n-am avut nicio sansa. a fost o seara educativa in care am baut un litru de apa cu lamiie. gilu ma astepta cu cadoul intirziat de ziua mea (o carte de seinfeld) si am baut o cafea la market 8. i-am dat si eu cadoul intirziat (barton fink). traiasca amazon.com de unde le comandasem amindoi. miine la ora asta o sa fiu pe un vapor pe rhin conversindu-ma pe genul cinefil. deocamdata transpir in cele 35 de grade si ceva din apartamentul meu. daca as avea salariu, mi-as face credit sa-mi iau aparat de aer conditionat, oricit ma enerveaza ideea.
*
pentru ca tema serii a fost scriitori si bloggeri, am gasit pe un blog (dupa ce acum citeva zile ii descoperisem pe unii care se intreceau in a ma desfiinta) o insemnare despre lorgean, asa cum si-ar dori orice scriitor sa citeasca desore cartea lui:
“I couldn’t put it down until the 2 a.m. It’s so well written and it takes you away in a journey on every page.
After I finally put it down, I was exhausted, like I really traveled to every bar, pub, club he described.
Also, every sex scene got me through so many stages of frustration, fulfillment, pleasure and anxiety…
He’s haunted by a rough break up – who isn’t nowadays?
He takes me through things I loved and forgot, like certain streets of Bucharest, certain stages of my childhood, teenage years and college years…
On one hand he’s attracted and on the other he rejects certain types of people, events, or situations, like I am.
It’s so easy to get lost in his world – is so familiar and yet so alien.
I’m really mesmerized by his writing and now I can hardly wait to get back home to end it.”
