I swear to GOD George, if you even EXISTED I’d divorce you.

singura rama de fereastra care da afara, mica si scorojita, e cea de la baie. filfiiala ei m-a trezit ieri dimineata. pocniturile repetate de zid, lumina rece, lenea nativa, relaxantul gind ca nu e nevoie sa ies din casa, m-au prins cu acul de siguranta de pat. din/in pat pot face urmatoarele lucruri extrem de importante pentru mine: sa stau intr-un fel de pozitie lotus si sa scriu la laptop. sa stau in capul oaselor si sa ma uit in ecranul televizorului. sa ascult muzica in orice pozitie. sa citesc, culcat pe burta sau sprijinit de perete. in pat maninc, pe o tava verde, dintr-un material foarte placut la atingere.

la sfirsitul zilei contabilizasem doua filme, o comedie dupa cartoons, Zoom, funny stuff si Who’s Afraid of Virginia Woolf, dupa o piesa de Edward Albee, primul film al lui Mike Nichols, jucata excelent de Richard Burton si Elizabeth Taylor, doua articole din cartea Alex Leo Serban, De ce vedem Filme si 10 pagini din ultima scena a piesei de teatru pe care o incepusem in vara/toamna si pe care o lasasem la dospit pina in momentul cind gaseam motivatia sa o termin.

George: Martha, in my mind you’re buried in cement right up to the neck. No, up to the nose, it’s much quieter.

se pare ca nimeresc numai carti/filme in care relatiile dintre soti/iubiti/amanti sint disecate si terfelite cu cinism. in Who’s Afraid of Virginia Woolf, cuplul taylor/burton este diabolic in lupta lor de a se distruge unul pe celalalt. pentru ca spectacolul sa fie mai grandios, au nevoie de public, un alt cuplu care e tirit in jocul lor. cam ca in luni de fiere. sau closer, ultimul mike nichols, daca nu a mai scos ceva intre timp. genul meu de film, cu locatii putine si multa vorbarie. cum inca nu am facut niciunul. e un pic ciudat, ca si cu muzica Grupul Sanitar pe care, desi am compus-o in cea mai mare parte, nu e genul pe care o ascult sau la care rezonez cel mai mult.

Martha: You make me puke.
George: That wasn’t a very nice thing to say, Martha.

azi e ziua Mariei. am aceeasi stare ca de Revelion, cind nu mai iesisem de multa vreme din casa, drept care m-am distrat foarte bine. cum cred ca se va intimpla si in seara asta.



Fatal error: Allowed memory size of 33554432 bytes exhausted (tried to allocate 52 bytes) in /home/ublog/public_html/wp-includes/functions.php on line 2901