uBlog.ro

mi-e extrem de lene sa scriu la marca inregistrata. ar fi cea de-a treia editie pe care scriu intr-o saptamina, ca iar lucram in devans. desi e o tema misto, pe care eu am ales-o: publicitate si cinema, imi vine sa fac orice altceva. deocamdata e insa singura sursa de bani constanta. ma cam deranjeaza si faptul ca numele meu nu apare pe generic. de fapt, asta ma face sa ma implic foarte putin.

ieri a fost o zi perfecta. m-am trezit ceva mai devreme, am iesit la o cafea cu onica in orange concept store, unde m-am obisnuit sa merg destul de des. e aproape, preturile sint decente si, in timpul zilei, sint numai fetze ok. am citit din jim crace, un fel de ian mcewan combinat cu un japonez morbid, iar dupa-amiaza am iesit cu ivana la film.

a good year. riddley scott atipic film. o duzina de clisee in scenariu, mai ales in prima parte, russel crow are aceeasi fata si cind cistiga 77 de milioane ca agent de bursa, si cind se relaxeaza in provence, cu un pahar de vin in fata ori cind curteaza o femeie. cu toate astea, am plecat intr-o dispozitie buna din Scala pentru ca e clar ca toata lumea s-a distrat si relaxat la aceasta filmare, ceea ce se transmite si spectatorului.

little miss sunshine l-am vazut saptamina trecuta parca. eterna “familie disfunctionala”, iata un cliseu de critica. mie nu mi s-a parut deloc indie acest film, cu doi actori de hollywood destul de cunoscuti. toti sint ciudati, o reteta simpla, dar nu au caldura si profunzimea personajelor din you and me and everyone we know. am ris, e bun. in spatele meu erau trei indivizi care rideau spectaculos la cea mai mica intentie de umor a filmului si scoteau exclamatii de genul: doamne, ce dragutza e asta mica. la sfirsit, una dintre tipe, a zis, “trebuie sa-i multumim andei, ca ea ne trimite intodeauna la filme bune”. induiosator, intr-un fel.

ajuns acasa, m-am apucat sa ma joc cu programul de editare pe concertele Grupului Sanitar. m-a prins extrem de tare, am stat pina la 4 dimineata. am dormit 6 ore si de cum m-am trezit, am luat-o de la capat. la ora 4 dupa-amiaza aproape mi s-a facut rau. am vomitat omleta cu bacon pe care o infulecasem pe tastatura si m-am culcat. trebuie sa fug de acasa, ca nu ma pot opri.

Trimite linkul pe messenger

Aboneaza-te la newsletter