uBlog.ro

cartea lui francois weyergans (a gabjit ultimul goncourt in detrimentul lui houllebecq) se numeste - trei zile cu mama - . eu nu mai am cum sa scriu vreodata despre asa ceva decit din amintiri, dar pot descrie doua zile cu tata, de joi la prinz pina simbata la prinz cind m-a trezit, imbracat deja in costum, si m-a anuntat ca se intoarce la constanta. tata penduleaza intre casa de la tara, pe care tot nu reuseste sa o vinda si care-i aminteste dureros de mama, apartamentul din constanta si garsoniera mea dubla. la mine cred ca se simte cel mai bine. nu sta o clipa, lustruieste, aranjeaza, curata, repara, face de mincare. de fiecare data dupa ce pleaca am frigiderul plin si casa arata impecabil. desigur, se trezeste noaptea sa mearga la toaleta, trecind prin camera mea, la 8 dimineata boncaluieste prin casa, i se pare ca nimic nu merge, apoi se entuziasmeaza de cit de simplu functioneaza si tot asa. cind ma intorc acasa si-l gasesc cu ochelarii pe nas citind un ziar gen adevarul sau gindul si spunind “e dat naibii cristin tudor popescu asta” ii vine sa-l sarut si ma enervez in acelasi timp. evit orice discutie de politica si-l las sa vorbeasca despre orice… se bucura de o plimbare prin cismigiu si de cladirile frumoase din zona. cind a plecat mi-a spus ca s-a simtit foarte bine aici si ma simt foarte fericit. ieri la prinz a gatit el, seara am facut eu un fel de placinta arabeasca. dacia lui neagra, care valoreaza mai putin decit laptopul pe care tocmai l-am primit are numarul nustiu cit CT-LOR. Tata e toata familia mea.

Trimite linkul pe messenger

Aboneaza-te la newsletter